Evoluţia limbii române: globalizarea şi romgleza

Trăim într-o Lume a globalizării, a internaţionalizării, a schimbării. În acest context nu ne putem extrage integrării în ciclul mondial al tranziţiei şi al schimbării modului de viaţă, mentalităţii, culturii. Dacă vorbim despre termenul de cultură este normal să menţionăm şi limba română care se găseşte în centrul tuturor activităţilor umane ca mijloc de comunicare. În aşa fel, limba se află într-o evoluţie constantă, se schimbă pe zi ce trece. Apar nuanţe, cuvinte, structuri noi care de obicei se folosesc cu multă neglijenţă fără a se lua în vedere regulile de ortografie ale limbii române.
„- Am să-mi caut un nou job!”- se poate auzi zilnic în comunicarea orală. Folosirea termenului englez „job” ca înlocuitor al cuvântului „loc de muncă” se poate mulţumi în primul rând comunicării interculturale. Sunt de părere că nepriceperea unor redactori, ziarişti, moderatori în domeniul folosirii corecte a limbii române joacă un rol fundamental în răspândirea dăunătoare a uzanţelor false. Este un fenomen negativ care nu poate fi menţionat în acelaşi discurs cu preluarea cuvintelor străine. Altminteri, faptul că ne îmbogăţim vocabularul cu termeni originari din alte limbi este un factor pozitiv. Nu putem evita folosirea unor cuvinte ca: maus, computer, hecăr, fain etc. Singurul lucru „salvator” ar fi o scriere adaptată la regulile de ortografie ale limbii. Consider că termenii menţionaţi mai sus trebuie transcrise în română, astfel se incadrează mai bine în context.

Pericolul principal îl reprezintă combinarea cuvintelor străine cu cele autentice. Prin acest fenomen limba are mult de suferit. Nu ne putem permite să scriem „joburi” de pildă, pentru că vom asista la o rapidă răspândire a limbajului nepretenţios. Aşa cum multe persoane care apar zilnic pe posturile de televiziune folosesc un limbaj neîngrijit, batjocorit care infectează poporul, aşa am ajuns şi la un răspândit limbaj de lemn plin de clişee fără nici un pic de personalitate. Un vorbitor trebuie să arate respect faţă de limbă şi printr-o folosire adecvată a acesteia să i se vadă şi personalitatea proprie oglindită în limbă. Romgleza strică, distruge, demolează imaginea limbii române! Ori folosim cuvinte străine dacă este necesar, ori rămânem la un vocabular românesc. Combinarea nu face altceva decât să jignească limbile folosite.

O altă vină poartă şi mass-media care nu întotdeauna transmite informaţii corecte. În ceea ce priveşte uzul limbii, audiovizualul comite greşeli impardonabile care influenţează cunoştinţele lingvistice ale publicului. Un tânăr care se uită la televizor şi citeşte o subtitrare slabă nu se mai gândeşte la corectitudinea acesteia ci va folosi la rândul lui informaţia primită. De foarte multe ori greşelile se comit automat, din reflex, din proastă obişnuinţă. De aceea după un anumit timp nici măcar nu se mai observă greşeala cutare, ci se va înţelege a fi drept normală. Cred că imaginea şi calitatea mass-mediei trebuie reformată deoarece ea poate fi considerată drept un virus periculos în ceea ce priveşte viitorul limbii.

Eu personal cred în viitorul limbii române corecte pentru că mereu vor exista persoane pretenţioase care nu-şi vor permite să coboare ştacheta în ceea ce priveşte folosirea corectă şi îngrijită a limbii. Problema constă în marea majoritate a populaţiei care nu pune accent pe stil şi formă ci pur şi simplu aruncă nişte cuvinte cu scopul formulării unei idei. Majoritatea însă nu a fost şi nici nu va fi stratul intelectual care defineşte şi ajută evoluţia frumosului, esteticului. Rolul şi chiar obligaţia fiecărui cetăţean ar fi îngrijirea culturii, chiar a propriei personalităţi, astfel nu s-ar ajunge la destrămarea valorilor.