Nici nu mi-aş fi putut dori o vacanţă de vară mai frumoasă, decât cea care a trecut. M-am odihnit, m-am distrat, şi nu în ultimul rând, am muncit foarte mult în domeniul meu preferat. Am lucrat ca traducător în trei limbi: română, germană şi maghiară. Pe lângă aceasta, am reuşit să pun în practică şi talentul meu de comentator sportiv şi moderator de evenimente. Cea mai complexă activitate a verii a fost însă scrierea cărţii, care prezintă istoria schiului alpin a oraşului Miercurea Ciuc. E o lucrare imensă care necesită multă atenţie, cercetare şi răbdare. Dacă aruncaţi o privire asupra activităţilor mele, veţi vedea că toate au la bază subiectul facultăţii mele: comunicarea.
Vacanţa mea a început pe 1 iulie, atunci când revenit în ţară, am avut planuri măreţe. Mai vechiul vis al meu de a da naştere cărţii susnumite reprezenta scopul primar al verii care abia a trecut. Pe de altă parte mi-am dorit să pun în practică şi cele învăţate la Viena, adică să traduc texte. Nu a fost dat uitării nici faptul că trebuie să mă odihnesc şi să mă distrez. Doar am împlinit 20 de ani de viaţă!
Lucrând la biroul de traduceri am învăţat enorm. Am avut de tradus texte juridice şi lucrări strâns legate de medicină. Am acumulat o grămadă de experienţă, mai ales că domnul care mi-a urmărit activitatea, domnul Emil Moldovan, a fost extrem de altruist. Mi-a dat şansa de a arăta de ce sunt eu în stare şi a avut încredere în mine. Pe această cale vreau să îi mulţumesc pentru bunul simţ de care a dat dovadă.
Între timp am început să-mi scriu cartea mea dragă, Istoria schiului alpin din Miercurea- Ciuc. A fost extrem de important, pentru că avem un trecut bogat în palmares, în medalii, şi amintiri plăcute. M-am apucat de ea având un ajutor nobil în persoana fostului meu antrenor de schi, domnul Bonis Ferenc. Începutul a fost dificil. Prea multe informaţii, pra multe ore petrecute în biblioteci. Aveam chef şi de distracţie, afară era soare, cald, prietenii îşi trăiau vacanţa din plin.
Am lăsat mult spaţiu atât distracţiei, cât şi odihnei. La sfârşitul lui iulie am participat la festivalul Peninsula de la Tg. Mureş, apoi o lună mai târziu am plecat la Budapesta să urmăresc meciul de fotbal Ungaria- România, organizat în memoria handbalistului Marian Cozma, decedat la începutul anului. Următoarele zile le am dedicat vieţii de noapte. Împreună cu doi prieteni am plecat spre Balaton, unde nu am lipsit de la niciun party.
Cea mai mare realizare din punctul de vedere al pasiunii mele pentru postul de comentator sportiv a fost fără nicio îndoială Turul Ciclist al Ţinutului Secuiesc, eveniment organizat între 6-9 august. O competiţie de rang înalt, cu foarte mulţi ciclişti de valoare veniţi din diferite părţi ale Lumii. În cele patru zile de concurs eu am fost crainicul, respectiv comentatorul evenimentului. Mi-a fost o mare onoare să fiu invitat de domnul primar, Raduly Robert Kalman, şi să mă "deschid", arătând pasiunea sufocantă vis-a-vis de comentariul sportiv. Am vorbit în patru limbi diferite, am luat interviuri, am prezentat deschiderea oficială şi festivităţile de premiere. Au fost patru zile de succes care m-au făcut nespus de fericit.
Luna septembrie era să fie dedicată familiei şi muncii. Mai întâi am zburat în Spania, la Malaga, unde am petrecut cea mai frumoasă săptămână din punct de vedere al armoniei în familie, al priveliştei. Este o zonă impecabilă situată la punctul sudic al Europei. Am vizitat oraşul în care Steaua Bucureşti a cucerit Cupa Campionilor la fotbal în 1986, Sevilla. Apoi am plecat spre pasul de la Gibraltar, un loc spectaculos care aparţine Regatului Unit. Singurul moment tragic al celor şapte zile petrecute în Spania a fost vestea decesului lui Bonis Ferenc, antrenorul de schi care m-a încurajat în vederea creării cărţii.
Ne-am întors în România. Zilele următoare m-am pregătit să iau rămas-bun de la persoana care a fost şi va rămâne sinonim cu succesul. Am postat un articol memorabil în cotidianul ciucan Csiki Hirlap. Bonis A educat vreo 6 generaţii de tineri, a luat parte la mai multe Olimpiade, era sever, dar ştia cum se face performanţă şi care este calea spre un comportament corect. Avea o educaţie ieşită din comun! E de ajuns să iau o bucată din cultura sa, fie din domeniul sportului, al istoriei. Dumnezeul să-l odihnească pe domnul Bonis! Decesul acestuia m-a ambiţionat foarte tare, şi m-am reapucat să scriu zeci de pagini în carte, luând legătura cu foştii şi actualii schiori ai oraşului. Iarăşi am stat zile întregi în biblioteci, dar nu am simţit nicicum că ar trebui să plec la odihnă sau la distracţie. Am simţit că misiunea mea este nimic altceva decât publicarea cărţii! Vreau să îmi ating scopul şi aşa se va întâmpla!
Nu în ultimul rând, doresc să vorbesc şi despre ultimul eveniment major al vacanţei. Am fost moderatorul unui concurs de frumuseţe! Au fost două zile superbe în care am avut posibilitatea să pun în evidenţă pasiunea mea pentru comunicare. Câştigul a fost unul mult mai mare. Am cunoscut o fată care avea să devină iubita mea. Este inteligentă, zâmbăreaţă, frumoasă şi modestă. Ultima săptămână a lunii septembrie am petrecut-o în mare parte cu ea, fie în gând fie personal.
Am avut trei luni de excepţie în care am avut timp să lucrez, să stau cu familia, să mă distrez şi să mă odihnesc. O mulţumesc Zeiţei Fortuna!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu