Erdélyi püspökökre emlékeztek Bécsben

Nagyszabású tudományos konferenciára került sor a bécsi Collegium Hungaricum épületében. Október 15-én az osztrák fővárosban székelő Balassi Intézet első alkalommal adott otthont a „Márton Áron és Jakab Antal gyulafehérvári püspökök emlékezete Bécsben” című előadássorozatnak.

A konferenciát Simon Ferenc esperes, az ausztriai magyarok főlelkésze nyitotta meg. A résztvevőknek átadta eminenciás Christoph Schönborn bécsi bíboros üdvözletét, és többek között kihangsúlyozta, hogy Márton Áron püspök gondolkodásban megelőzte korát, életképe még ma is aktuális. Elhangzott a híres „Non recuso laborem” jelmondat is, Ferenc atya örömét fejezte ki azzal kapcsolatban, hogy Bécsben, ahol oly sok magyar és székely él, az említett püspökökről tartanak konferenciát.

Felszólalt Magyarország bécsi nagykövete, Szalay-Bobrovniczky Vince, aztán Dr. Rétvári Bence magyar államtitkár üdvözölte a közönséget. A díszbeszédeket követően előtérbe kerültek a tudományos előadások. A közönség tartalmas, alapos és minőségi beszédeket hallott, hiszen több nézőpontból közelítették meg Márton Áron és Jakab Antal kihívásokkal teli életét. Neves történészek mellett egyházjogász, teológus, valamint szerkesztő is felszólalt, a programból nem maradt ki a püspöki életpálya, a szentté avatási folyamat és a letartóztatás témája sem. Csíkszéket Lázár Csilla, a csíkszentdomokosi Márton Áron Múzeum vezetője képviselte. Beszédében előtérbe helyezte a Márton Áron tiszteletet Erdélyben, szót ejtett legendákról, szobrokról és emlékhelyekről.

Az érdeklődő közönségnek lehetősége nyílt kérdezni, valamint az elhangzottak alapján véleményt nyilvánítani. A rendkívül sokoldalú és színes konferencia filmvetítéssel zárult. 

Traumspiele in Großstadien

Der Herbstbeginn hat mir tolle Erlebnisse gebracht. Es war Anfang Oktober als ich den lebenden Vulkan im Bukarester Stadion erlebt habe. Es bebte, das Stadion war überfüllt von fanatischen Zuschauern, die nichts anderes sehen wollten, als eine siegessichere rumänische Nationalelf, die die Ungarn zersplittert. So ist es gewesen, die höchstambitionierten Gastgeber ließen den ungarischen Torwart dreimal hinter sich greifen. Es ging 3-0 aus, die Stimmung war wie in der Hölle, heiß und brutal. Es ist ein echter Wahnsinn, was 45.000 extratreue Fans alles liefern können. Ich muss zugeben, alleine war ich auch nicht da. Ursprünglich hätte ich mit einem Freund gehen sollen, aber mein Vater kam in der früh zu mir und sagte, dass er mich begleiten will. So waren wir 3 Männer, die sich der Herausforderung stellten. Ein echter Hammer, so kann man den Abend am besten beschreiben.

Ein paar Wochen später hat sich für mich ein anderes Stadion das Tor geöffnet. Es war nichts geringeres als das imposante Camp Nou in Barcelona, wo die berühmte Heimmannschaft keine Gnade kennt. Beim 4-1 gegen Sociedad war ich mit einem anderen netten Freund von mir zusammen, der übrigens kein Fußball-Fan war. Er wollte einfach sehen, wie 65.000 Menschen für diese Sportart auf so eine unglaubliche Art und Weise schwärmen können. Ich muss ja zugeben, der Typ war nach 20 Minuten der größte Barca-Fan, den ich je gesehen habe. Offensichtlich, es kann auch nicht anders sein, wenn Messi, Neymar und co. den Ball so verzaubern, wie sie das tatsächlich auch können. Vom Publikum habe ich mehr erwartet, aber so ging es auch in Ordnung. Es gab kaum Gesang außer der Hymne, die Menschen waren eher still, sendeten das Ermutigungszeichen eher in Form von Applaus. Barca kann aber trotzdem nie langweilig sein...

Schließlich kam ich zurück in die Stadt, die mich seit 5 Jahren jeden Oktober so herzlich empfängt. Wien ist auch heuer wahnsinnig elegant, charmant und einzigartig. Ich freute mich aufs Wiedersehen, habe schnell aufs Eventkalender geschaut. Klasse! In der ersten Sekunde wurde ich auf das Spiel der Austria gegen Atletico im Champions League aufmerksam. Ich muss das sehen, sagte ich mir. Natürlich fand ich wieder einen Fußballliebhaber, der keine Grenzen kennt, wenn es sich um die Veilchen (Austria Wien) handelt. Zu meiner Anwesenheit im Stadion gehörte auch eine Portion Glück dazu. Meine engen Freunde, die zum Capitals-Alba Volan Hockey-Spiel gehen wollten, haben sich eine andere Beschäftigung gefunden, so habe ich die Qual der Wahl gehabt. Entweder gehe ich in die Schulz-Halle (Hockey), oder wähle ich das Happel-Stadion. Allzu viel musste ich ja auch nicht denken, schnell habe ich die Entscheidung getroffen, dass ich den Fußball-Abend nicht verpassen will. So rief ich meinen netten polnischen Freund an, der sich auf meine Wahl gefreut hatte. So gingen wir zusammen ins Stadion, wo sich insgesamt 45.000 Fans befanden. Die waschechten Fans der Austria haben für eine tolle Choreographie gesorgt, obwohl der Auftritt der Spieler alles andere als überzeugend war. Wie die Kaninchen im Wald haben sich die Austrianer auf dem Feld verhalten, die Sensation blieb aus, 0-3. Atletico gewinnt die Partie und der erste Platz in der Gruppe bleibt ungefährdet.

So, liebe Leserinnen und Leser, das sind meine fußballbezogenen Erinnerungen vom Herbstbeginn.

Néveredetek kérdése a román-magyar vb-selejtezőn

Szeptember elején már kipipálta bukaresti vendégszereplését a magyar labdarúgó válogatott. A román fővárosban rendezett vb-selejtező eredményét, statisztikáját és visszhangját már többször is hallottuk. Természetesen a focit gólra játszák, így az eredmény a lényeg. Általában.

Az én esetemben a szeptemberi mérkőzés többet jelentett. Sokan kérdezték előtte, hogy kinek szurkolok, milyen eredményre tippelek, melyik tribünben fogok ülni. Ilyenkor nehéz okos választ adni, szinte azt lehetne mondani, hogy minden válasz magyarázatot kíván. Ez azért van így, mert mindig lehet érvelni az egyik vagy a másik variáns mellett. Főleg ha külföldön él az ember, szinte minden nap el kell magyaráznia más nemzet fiainak, hogy miért magyar az anyanyelve a romániai születési hely és az ott eltöltött évek ellenére. Egy kis történelem leckével kell előrukkolni, de nem is gond, mi székelyek türelmesen tudunk erről beszélni. 

Ami a meccset illeti: én azt mondtam, hogy mindegy, csak döntetlen ne legyen. Mert én a sportot néztem. Arra figyeltem, hogy igazából mindegy ki győz, mert a diadalmaskodó csapat könnyen pótselejtezőbe juthat. Döntetlen esetén viszont a törökök kerültek volna igen jó helyzetbe. Végül a románok győztek és másodikok lettek a csoportban (play-off). Ez így rendben is van! Örültem a sikernek!

Azért is örültem a román győzelemnek, mert mindamellett, hogy a magyar nemzeti 11 messze az elvárások alatt teljesített, el lehet gondolkodni azon is, hogy kinek is szurkolunk mi. A nevek szintjén szeretnék maradni, mert valóban érdekes tényekre tudunk felfigyelni. Ki szeretném viszont hangsúlyozni, hogy nem áll szándékomban senki identitását megkérdőjelezni, nem szeretnék senkit sem megbántani. 

Fel szeretném hívni a figyelmet arra, hogy érdemes elemezni a két csapat játékosainak néveredetét. Vehetjük a két játékoskeretet, azokat a labdarúgókat, akik a selejtezőben képviselték a két országot. Kiemelnék néhány nevet:

Magyar csapat: Guzmics, Dzsudszák, Koman, Lovrencsics, Bogdán, Nikolic, Lipták, Vanczák

Román csapat: Lobonț, Raț, Chiricheș, Gardoș, Lazăr, Keseru, Marica, Bucur (edző: Victor Pițurcă)

Egyértelmű, hogy a név nem árul el mindent az eredetről. Nem is mondom azt, hogy problémának látom ezt a nevek szintjén jelentkező jelenséget, viszont éppen ezért nehéz sokszor eldönteni, hogy kinek szurkoljon a székely... Látványosan felgyorsult a világ, dominál a globalizáció, változnak a nemzetek, az állampolgárságok. Ez magával hozza a fent említett nevek szintjén jelentkező érdekességet is. Jó ezzel a gondolattal játszadozni, és talán megéri azon is töprengeni, hogy az említett fiatalemberek ezelőtt 100 évvel melyik válogatottat erősítették volna...

Novák a cucerit un nou titlu de campion mondial!

Campionul paralimpic Carol-Eduard Novák a câștigat proba de contratimp la CM de Paraciclism. La competiția desfășurată în Canada, Eduard s-a impus cu un avans de 5 secunde și 59 de sutimi în fața rivalului său de naționalitate cehă, Jiri Jezek.

Proba de 25,9 km a fost ultima cursă a zilei, rutierul echipei Tusnad Cycling Team fiind penultimul care a pornit pe traseu. 16 sportivi au participat la proba categoriei C4 unde printre favoriți s-au numărat Novák, Jezek, Alcaide și Bouska. La capătul unei bătălii strânse pentru medalia de aur, cei trei sportivi de pe podium au fost separați de doar zece secunde.

Podiumul concursului: 1. Carol-Eduard Novak ROU 36:22.51, 2. Jiri Jezek CZE +5.59  3. Diego German Duenas Gomez +9.90 COL

La categoria C2, Attila Oláh s-a clasat pe locul 20, la aproape 4 minute în spatele lui Aaron Keith (USA), noul campion mondial.

Cei doi sportivi din lotul României vor lua startul și la cursele de fond care vor avea loc duminică.

Campionatul Mondial de Paraciclism

Președintele Federației Române de Ciclism, Carol-Eduard Novák, s-a deplasat în Canada pentru a participa la Campionatul Mondial de Paraciclism pe șosea. Competiția rezervată cicliștilor cu dizabilități se va desfășura între 29 august și 1 septembrie la Baie-Comeau. Triplu campion mondial la categoria sa, și campion en-titre la contratimpul individual de la Roskilde în anul 2011, Eduard va lua startul la concursurile grupei C4. El va porni mai întâi la contratimp individual, o probă de 25,9 kilometri ce va avea loc vineri. Două zile mai târziu, duminică, Novák se va afla și la startul probei clasice de 80 km.

Eduard nu este singurul sportiv din delegația României. Alături de marele campion harghitean va mai concura și Attila Oláh, concurentul echipei Tusnad Cycling Team va participa la concursurile categoriei C2.

Cele mai importante rezultate din palmaresul lui Carol-Eduard Novák:

2008 - Jocurile Paralimpice (Beijing) - argint (contratimp LC2)

2009 - Campionatul Mondial de Paraciclism (pe șosea) - aur (cursă clasică) - Bogogno (ITA)

- Campionatul Mondial de Paraciclism (pe pistă) - argint (urmărire 4000 m) - Manchester (GBR)

2011 - Campionatul Mondial de Paraciclism (pe șosea) - aur (contratimp individual), argint (cursă clasică) - Roskilde (DEN)

2012 - Campionatul Mondial de Paraciclism (pe pistă) - aur (urmărire 4000 m) - Los Angeles (USA)

- Jocurile Paralimpice (Londra) - aur (urmărire C4 - 4000 m - pe pistă)

- Jocurile Paralimpice (Londra) - argint (contratimp C4 - pe șosea)

Turul Ciclist al Ținutului Secuiesc - Etapa 3A Rezumat

Ultima zi de concurs din Turul Ciclist al Ținutului Secuiesc a început cu prima semi-etapă de sâmbătă. Este vorba despre un contratimp individual ce s-a desfășurat pe o distanță de 6 km. Semi-etapa montană, în care cicliștii au avut de urcat până în stațiunea montană Băile Harghita, a rezervat mai multe surprize. Cei 67 de sportivi s-au străduit să încerce să reducă din diferențele din clasamentul general. Mulți cicliști aveau încă șanse la tricoul albastru, dat fiind faptul că ecartul între primii șase cicliști era de doar 30 de secunde. Într-un contratimp de acest gen această diferență nu este una prea mare, cum s-a dovedit și la sfârșitul semi-etapei 3A. Rutierii care au reușit un timp de sub 13 minute puteau să aibă speranțe la victorie. Nu s-a întâmplat altfel deoarece primul care a înregistrat acest timp foarte bun a fost italianul de la Utensilnord, Alessandro Mazzi. Acesta a fost mult timp în fotoliul de lider, însă la final au sosit și favoriții. Dublu campion în Turul Secuiesc, ucraineanul Vitaliy Popkov n-a avut milă, a preluat conducerea cu peste 30 de secunde avans. Acesta s-a dovedit a fi hotărât să preia tricoul albastru de lider în clasamentul general. Următorii sportivi, Nechita, Braico și Kusztor, aveau nevoie de o performanță asemănătoare (sub 13 minute) ca să urce în clasament. Până la urmă, rutierul român nu l-a depășit pe Mazzi, în schimb Braico și Kusztor s-au descurcat de minune, chiar dacă au rămas cu mult în urma lui Popkov. Au urmat apoi cei trei favoriți care erau direct implicați în lupta pentru tricoul albastru. Belgianul Evrard de la echipa Wallonie Bruxelles a reușit să se apropie de Popkov, însă până și el a acumulat un handicap de 24 de secunde. A urmat câștigătorul etapei precedente, bulgarul Georgi Georgiev. Rutierul de la echipa Brisaspor (Turcia) a fost singurul care a reușit să păstreze șanse la victoria finală. Cu toate că a rămas cu 18 secunde în urmă, Georgiev rămânea în fața lui Popkov la general. Măcar atât! Mai era un singur concurent pe traseu, Vitaliy Buts. Cel de la Kolss Cycling Team era în albastru însă nu s-a împrietenit cu cățărarea de la Harghita și a suferit o înfrângere dramatică. Cu o întârziere de 1 minut și o secundă, Buts ieșea din cărți. Era clar că soarta tricoului Tusnad rămâne în mâinile celor doi: Georgiev și Popkov. 

Turul Ciclist al Ținutului Secuiesc - Etapa II - Rezumat

Etapa II - Miercurea Ciuc - Vlăhița - Brădești - Pasul Liban - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Băile Harghita (180,5 km)

Vineri, la data de 9 August, cicliștii din plutonul Turului Secuiesc au avut de parcurs 180,5 km. Am asistat la ”etapa rege” a competiției, asta pentru că rutierii au avut o zi dramatică din care nu au lipsit cățărările epuizante. După startul de la ora 11, cei 79 de sportivi rămași în concurs după prima etapă au urcat în Munții Harghita unde prima cățărare a avut loc la Pasul Vlăhița. Rutierul de la TCT, Oleg Berdos a ajuns primul la linia sprintului montan. Acesta și-a mărit astfel avansul la conducerea ierarhiei cățărătorilor. Apoi a urmat o aventură a trei cicliști: Eduard Novak, Zsolt Der și belgianul Bertholet au pornit într-o evadare. Logic, cei trei au fost primii la cățărările de la Homorod (cat. C) și de la Pasul Liban (cat. B), însă au fost prinși de pluton după sprintul de la Gheorgheni. Singurul care a supraviețuit a fost rutierul echipei maghiare Utensilnord, experimentatul Zsolt Der, care a rezistat până la intrarea în Miercurea Ciuc. Cu 15 km înainte de final, la ultimul sprint intermediar, ciclistul de la TCT, Zoltan Sipos era pe prima poziție. A urmat ultima urcare, una decisivă. Fără evadați în fața plutonului, bulgarul Georgi Georgiev a fost cel mai bun strateg. Acesta s-a adaptat repede ritmului bun impus de echipa Kolss, aceștia au luptat din greu să-l mențină în tricoul albastru pe Vitaliy Buts, câștigătorul primei etape. La ultima cățărare, însă, Georgiev s-a dovedit a fi mai puternic. Rutierul bulgar al echipei turce Brisaspor a pornit ca din tun, iar reacția adversarilor întârzia să apară. La Băile Harghita spectatorii au avut de văzut o victorie frumoasă a bulgarului care a fost urmat de Buts și de Braico, primul om al celor de la Tusnad.

Clasamentul general a rămas în mâinile ucraineanului Vitaliy Buts, acesta este în continuare lider, la fel ca în ierarhia sprinerilor. N-a suferit modificări nici clasamentul celor mai buni cățărători, pe primul loc a rămas Berdos, după cele 2 victorii la cățărări de categoria B. Cel mai bun tânăr a devenit astăzi Milos Borisavljevic de la echipa națională a Serbiei, iar tricoul alb ce îi revine celui mai bun român, rămâne să fie purtat de Andrei Nechita.

Sâmbătă urmează două semi-etape. De la ora 10 are loc un contratimp individual la Harghita. Sportivii vor pleca din minut în minut, iar după finalul concursului urmează imediat un concurs rezervat amatorilor. Ultima semi-etapă începe tot sâmbătă, de la ora 17, atunci când sportivii vor avea de pedalat 130 km, o bună parte din această distanță va fi străbătută pe străzile municipiului Miercurea Ciuc.

Rezultate - Etapa II

1. GEORGI Petrov Georgiev - Brisaspor 04:31:40

2. BUTS Vitaliy - Kolss Cycling Team 04:31:53

3. BRAICO Alexander - Tusnad Cycling Team 04:31:53

Clasament General (după 2 etape)

1. BUTS Vitaliy 08:43:16

2. GEORGI Petrov Georgiev 08:43:16

3. NECHITA Andrei 08:43:28

4. EVRARD Laurent 08:43:34

5. KUSZTOR Peter 08:43:34

Rezultatele complete le găsiți pe Facebook (Cycling Tour of Szeklerland)